Una din amintirile foarte faine #dinRomania, îmi amintesc de parcă acum ar fi fost, este momentul în care am fost fotograf la prima nuntă din viaţa mea.
Emoţii, griji dacă nu vor ieşi fotografiile şi le voi strica oamenilor amintirile de la un moment atât de important din viaţă. Una din cele mai mari temeri ale mele era să ratez vreun moment important, să omit ceva şi apoi nu era foarte bine. Mireasa era foarte frumoasă, simpatică însă nu din cauza ei îmi faceam mai multe griji.
Soţul ei, sau mă rog, viitorul soţ, era plin de tatuaje şi era biker, din ăla înrăit. Un om foarte fain cu care m-am înţeles perfect cât am colaborat, însă în mintea mea, necunoscând foarte bine clientul, îmi făceam probleme. Când se întâlneau, cei din gaşca lor, urlau tare, dar foarte tare Knuckleheads şi îşi puneau pumnul la cap.

Ajungând la momentul la care vroiam, eram în cameră cu mireasa şi cele 4 domnişoare de onoare.
Toate faine şi frumoase, mi-am făcut datoria de fotograf dedicat trup şi suflet meseriei însă a venit momentul în care spune mireasa, toţi bărbaţii afară. (noi fiind 3, eu, cameramanul şi hair-stylistul) Cris, cameramanul, îşi lasă mâna jos, supus, şi pleacă spre uşă făcându-mi semn să îl urmez. Ok, normal, trebuie să se schimbe fetele.
Apropo, era o uşă extrem de grea, nunta fiind la un hotel de câteva multe stele, şi eu am stat mai bine de câteva secunde în pragul uşii să îl aştept pe frizer. Aici a fost mirarea noastră, că el nu venea. Îl strig că noi plecăm şi să vină, la care mireasa şi domnişoarele de onoare:
- Aaaa, nu. Tu poţi să rămâi, tu eşti unul de-al nostru!
El răspunde mândru:
- Vaaaai, mersi.
Aici am rămas ca şi trăsnit. Plimbându-mă pe holurile hotelului, vorbeam cu colegu’ cât de faină este meseria lui, ce frumos şi liniştit a rămas în cameră, că doar e unu’ de-a lor, fetele.
Îmi place ca oriunde merg, să am fotografii cât mai frumoase, atât pentru mine cât şi pentru cei cu care merg. Dacă voi merge #dinRomania cu această ocazie, ca în orice excursie, trebuie şi un fotograf care să prindă toate fazele faine şi locurile în care umbli.
Cu acest articol particip la concursul pentru înscrierea #dinRomania , combinând fotografia (pentru Doru Panaitescu) şi povestirea (pentru Augustin Radu)vreau să precizez că oriunde, în orice excursie la care am participat, fotografiile nu au lipsit. Pe primul loc sunt oamenii cu care mergi, fotografia şi apoi distracţia. După cum ziceam, fotograf dedicat.










